Stima de sine sau obsesie?

Poate ca suntem prea preocupati de neinsemnatele noastre persoane. Dar poate ca inainte de toate nu stim cum sa ne comportam in raportul cu noi insine...


In primul rand fiindca ne lasam prea usor cuceriti de valori si de injonctiuni factice: performanta, abundenta, aparenta. Trei flageluri, atat ale societatilor noastre, cat si ale psihismelor noastre. Performanta: e normal sa vrei sa faci bine ceea ce faci dar nu si sa vezi "challenges", provocari pretutindeni, sa vrei sa fii un "invingator", pana la a te imbolnavi (este clasica, de-acum, oboseala de a fi tu insuti ....). Abundenta: e normal sa vrei sa dispui de un acoperis deasupra capului, de imbracaminte, de hrana. Dar nu si sa cumperi cu febrilitate (sau sa visezi sa cumperi) tot ce ni se flutura prin fata ochilor. Aparenta: e normal sa iti faca placere propriul tau corp si sa ti-l ingrijesti. Dar nu si sa incepi sa tremuri la cel mai mic rid sau la primul fir de par alb.


Apoi, deoarece locul pe care il ocupa de acum constructia noastra si grija de noi insine in economia noastra personala a ajuns la un cost exorbitant, nu mai avem optiunea de a nu ne gandi la noi in fata unei societati in care imaginea a devenit atat de importanta. De unde si acest rezultat: egoul nostru este efectiv umflat, omniprezent, ghiftuit cu mancaruri proaste, de care a devenit dependent. Fara indoiala ca nu este o intamplare daca tulburarile date de conduitele alimentare, bulimia si anorexia, sunt atat de strans legate de problemele stimei de sine, si este ispititor sa duci mai departe comparatia: exista bulimii ale sinelui, inflatii ale egoului cand te umpli de tine insuti, apoi vomiti; exista apoi anorexii ale sinelui, cand te refugiezi in asceza si in privatiune, crezand ca devii mai maret si mai puternic neluandu-te in seama si maltratandu-te. Suferinte inutile care nu te invata nimic alceva decat sa suferi si mai mult si sa te pedepsesti mai bine....




Fragment din Cristophe Andre

Groaza de Sarbatori...

Este mijlocul lunii Decembrie, si suntem foarte ocupati. Balansam intre munca, familie, cumparaturi, petreceri, cu doar 24 de ore la dispozitie in fiecare zi. Nu este de mirare ca multi dintre noi ajung la “Groaza de sarbatori” in aceasta perioada a anului. Care este discursul tau interior...seamana cumva cu “Oare cum am sa trec peste sarbatorile astea?”. Acest sentiment poate distruge spiritul sarbatorilor si aduce parca un fel de monstru interior.

Nu putem sa ne bucuram de ceva din exterior decat daca ne bucuram de propria noastra persoana. Pentru a fi capabil sa te bucuri de altii, ar fi bine sa simplifici oricand poti actitivitatile astfel incat sa ai loc sa ...respiri. Intreaba-te “Cum pot sa maximizez ceea ce imi face placere si sa minimizez corvoada?”. Cu cat iti vei da o pauza, cu atat mai multa energie vei avea, pentru a oferi celorlalti iubire si atentie, si sa experimentezi spiritul sarbatorilor, autentic.

Pentru multi, Groaza de Sarbatori este plina de asteptari din partea familiei si conflicte. Cum sa ma impart in vizite? Ce fac cu rudele care nu isi vorbesc? Ideea e sa te bucuri de oameni, corect?

Cand pui ca prioritate, relatiile, asta nu inseamna ca poti sa faci pe toata lumea fericit. Ajuta sa realizam asta. Poti sa o iei razna, sau poti sa realizezi o situatie de “no win”, in care chiar nu exista castigatori. Cum se spune...schimba ceea ce poti schimba si accepta ceea ce nu poti schimba.

Sarbatori fericite si ...haide sa ne bucuram de noi...de ceilalti...de spiritul sarbatorilor!

Nu vezi padurea de copaci? Un pas in spate ajuta!

Cum ar fi daca ne-am putea rezolva problemele ca si cum ar fi ale altora? Ce obiectivi am fi! Dar cand sunt ale mele parca nu mai vad bine...totul e in ceata! Sunt prea implicat subiectiv...Ce ma fac?

Suna familiar? Normal. E mai usor sa oferim retete altora, sa dam sfaturi decat sa facem tot posibilul sa fim obiectivi asupra propriilor noastre probleme. Cum ar fi sa pot privi situatiile neplacute, problematice ca si cum eu as fi la 10 000 km departare? Cum s-ar vedea? Parca nu sunt asa implicat, subiectv? Parca se vad lucrurile altfel acum? Sunt convinsa ca da! Vorbim de Asociere si Disociere (o mai numim si Detasare)

Daca vorbim despre imagini, a fi asociat inseamna sa vezi o experienta ca si cum ea s-ar intampla deja, prin ochii participantului, pe cand a fi disociat insemna sa te vezi traind o experienta ca si cum te-ai uita la un film despre asta.

Te-ai lovit candva de o problema neplacuta si ai facut “din tantar armasar”? Este posibil ca ai fost atat de asociat cu problema, atat de implicat in ea incat sa faci asta? Daca este corect, poti mereu sa te disociezi de la problema pentru a castiga ceva perspectiva referitor la ea si sa o depasesti cu mai putina implicare emotionala.

Cand ne uitam “din afara”, cand facem “un pas in spate”, putem fi mai obiectivi emotional, sau cel putin emotiile vor fi “despre” experienta in sine decat despre emotiile avute de catre propria persoana ca si participant.

Se intampla deseori cam ce nu ar fi bine sa facem. Retraim experiente negative, amintiri si evenimente intr-un mod atat de asociat incat ajungem sa simtim toate emotiile neplacute de atunci. Si reusitm “performanta” sa retraim amintiri si evenimente placute in mod disociat, ca si cum vedem un film frumos. Cum ar fi daca ar fi invers?

Sa reusim sa facem “un pas in spate” ne ajuta sa vedem relatii, limite si componente din situatie pe care in alta modalitate nu le-am putea vedea, si asta ne ofera informatii valoroase pe care altfel nu le-am avea.

Tic-tac, tic-tac, tic-tac, 3- 2- 1 bum

Astazi am dat peste o povestioara tare haioasa si foarte adevarata. Iata:

"Sintem programati genetic la autodistrugere. Noi, oamenii. Eu sint. Tot ceea ce inseamna nesanatos imi provoaca mari placeri. Daca nu-mi provoaca placeri, imi da o stare de bine. Daca nu-mi da o stare de bine, mi-e totusi ok, firesc. Tot ceea ce are legatura cu o viata sanatoasa, ma arunca pe culmile disperarii. De la un viitor de betiv m-a salvat sotia, pornisem tropaind alaturi de o gasca de prieteni pe cele 7 carari ale inconstientei. Noroc ca a pus ea piciorul in prag la vreme, altfel cantam acum sub o masa, cu ficatul cat un sac cu nisip. Din fericire nici organismul nu ma mai lasa sa beau, sint mahmur 3 zile si de la o prajitura insiropata ori o bomboana cu rom.

Daca tineti minte, ma laudam cum am inceput eu sa am obiceiuri sanatoase. Si ca fac flotari. Nu mai fac. Mi-e si groaza sa ma uit spre covorul pe care le faceam. Am o reactie de respingere. Probabil provocata de sistemul de autodistrugere aflat in mine. Stiti si de bicicleta de pedalat in camera pe care am achizitionat-o. S-a intamplat ce prevazusem. Ocupa spatiul inutil. Pe bancuta de facut abdomene e un strat de praf cam la fel de gros ca stratul de grasime de pe abdomenul meu.

Va povesteam si de alimentatia mea din care lipsesc legumele si fructele. Totalmente. Nu pentru ca nu as avea prin casa. Sotia se preocupa in permanenta sa avem legume si fructe proaspete. Eu ma preocup in permanenta sa le evit. Am deja trasee bine stabilite care ocolesc mestesugit fructierele ori cutiile cu legume. Tre sa-mi achizitionez un butoi de-ala mare de plastic si sa arunc acolo fructele ce se strica prin bucatarie, macar o pun de o palinca home-made. Si o vand in piata din Voluntari.

De vreo 6 saptamani iau laptisorul ala de matca, despre care se spune ca-i comoara naturii. Cel mai bun anticancerigen, avand nu stiu cate B-uri prin el, revigorant, reface celula, creste parul, ridica sulita in vant, etc. Bre, numa cand stiu dimineata ca tre sa iau lingurita respectiva cu laptisor, imi vine sa fug peste granita. Sa borasc ca un gugustiuc ce a inghitit o râmă stricata.

Iar am abonament la sala. De o luna si ceva. Am fost o singura data la sala. Din fericire mai merg la piscina, dar tot datorita sotiei. Ca daca ar fi dupe mintea mea, mult mai comod mi-ar fi cu curu pe canapea si cu telecomanda in mana. Si as face fitnes la degete, apasand inconstient pe butoanele telecomenzii.

Stiu ca subiectul asta devine desuet. Va zic ba ce fac, ba ca nu mai fac. Dar va intreb eu pe voi daca simtiti acelasi lucru. Daca sinteti mult mai prieteni cu actiunile daunatoare trupului si mintii. Daca trebuie purtata o lupta puternica pana la incadrarea pe un fagas sanatos al vietii. In marea voastra majoritatea sinteti oameni cu pretentii de la voi si de la viata. Si stiu prea bine ca multi aveti grija de voi prin diferite activitati. V-a venit pur si simplu sa le faceti si de atunci le tot faceti cu placere, ori a intervenit si la voi aceasta batalie fantastica intre delasare si rationalul “stiu ca trebuie sa fac ceva pentru mine daca vreau sa fiu sanato(a)s(ă)?"

7 semne ale comportamentului de autodistrugere:

1. Concentrarea atentiei asupra ceea ce nu merge sau nu e bine!

2. A fi blocat in sentimente de frica si griji!

3. Simti ca nu ai valoare!

4. Sa te compari cu alte persoane!

5. Alungi persoane si relatii!

6. Sa nu ai un scop bine definit!

Mai stiti si altele? Comentati!

M

M

Metafora terapeutica

Metafora terapeutica este unul din mijloacele cele mai elegante pentru transformarea existenta, pentru asistarea oamenilor la transformarea personala, vindecare si crestere. Scopul major al metaforei terapeutice este de a insoti experienta individuala si apoi de a conduce aceasta prin spunerea unei povesti care ajuta persoana sa acceseze resursele necesare pentru schimbare.

In context terapeutic metaforele sunt utilizate ca unelte pentru transformare facilitand noi moduri de gandire, simtire si comportament. Construite adecvat ele sunt foarte puternice si eficace in facilitarea schimbarii pentru ca ele comunica direct cu mintea inconstienta, ocolind facultatile critice ale mintii constiente.

Valoarea unei metafore a aceea ca poate ocoli rezistenta constienta si serveste la a stimula creativitatea si gandirea laterala in relatie cu o problema. Gandirea metaforica ofera un pasaj intre constient si inconstient. Metaforele terapeutice incurajeaza oamenii sa se focalizeze pe relatiile de structura profunda intre realitatea lor si cea a povestii.

Pe scurt vorbim despre povesti. Voi expune in urmatoarele articole cat de multe pot, sper sa va fie de ajutor, pentru mine au functionat.

Tratament pentru Relatii

Relatia voastra a ajuns intr-un impas. Nu pentru ca nu va mai iubiti, ci pentru ca relatia a intrat intr-un gen de autocombustie... si incercati, si incercati, dar fara rezultat. Poate ca si tu si partenerul tau ati obosit sa va puneti intrebari, sa va lamentati, ati obosit sa evitati, sa va luptati, ati obosit sa jucati rolul mamei, al tatalui, ati obosit sa fiti mereu cel care ia toate deciziile, ati obosit sa fiti singuri in doi! Iubirea nu s-a sfarsit si stiti oare ce repede se intoarce... in momentul in care problemele dispar???

Este deci momentul sa faceti ceva!
Este momentul sa puneti capat patternului (modelului) negativ care s-a creat intre tine si partenerul tau.


Partenerii dintr-un cuplu nu sunt indentici. Unii pot fi mai vorbareti, altii tacuti, unii furiosi sau depresivi,altii plini de sentimente de vinovatie, perfectionisti sau dezorganizati, emotionali sau rationali. Si cu cat mai tensionata este relatia, cu atat mai pregnant ies la iveala aceste caracteristici.


Abordarile simple, pozitive, care ajuta in cazul problemelor minore, este putin probabil sa produca schimbari in cadrul acestor comportamente.
Dovezile de dragoste neconditionata.... menite sa „umple rezervorul de dragoste...” sunt probabil percepute de catre partener ca venind prea tarziu, sau ca nefiind suficient de bune, nesincere, sau chiar stupide. Aceste reactii automate ale partenerului te pot face sa vrei sa renunti. Si aporoape ca pare ca si partenerul doreste acest lucru. Dar, de fapt nu este deloc asa!
La fel ca si tine, partenerul tau vrea sa gasesti o cale eficienta de a-l ajuta si nu vrea nicidecum sa fie respins(a).


Actiunile tale il vor ajuta pe partener sa ajunga in punctul in care devine posibila cooperarea... si in care acelasi vechi pattern( model) comportamental sa nu mai functioneze.
Iubirea ... oricat de puternica ar fi, nu este de ajuns pentru a vindeca o relatie. Oamenii raniti in iubire se despart adesea de aceia pe care ii iubesc pentru ca nu stiu cum sa faca relatia lor sa functioneze. Exista momente ale iubirii neconditionate, momente dedicate rabdarii..., dar atunci cand relatia voastra intra in combustie... niciuna dintre aceste zone nu se mai regaseste.

In programele de coaching pentru relatii inveti CUM sa:

- nu te lasi umilit de catre un partener dominator;
- nu mai fii in permanenta corectat, apostrofat, de catre un partener critic;
- nu fii eliminat de catre un partener introvertit;
- nu te lasi exploatat de catre un partener egocentric;
- nu devii pesimist alaturi dse un partener negativist;
- si, mai ales, inveti CUM sa faci ca tu si partenerul tau sa deveniti mai apropiati;

O persoana bolnava nu se poate insanatosi band otrava!
Nici o relatie disfunctionala nu se imbunatateste daca partenerii continua sa se raneasca reciproc. Multe persoane se bazeaza pe raspunsuri ineficiente... certuri, distantare, sau evitarea confruntarii cu comportamentul toxic al partenerului. Certurile insa nu fac altceva decat sa otraveasca si mai mult relatia , in timp ce distantarea si evitarea lasa relatia sa moara incet.


Pentru fiecare actiune toxica a partenerului poti gasi ca raspuns o atitudine eficienta, pozitiva.
Exista anumiti pasi pe care ii folosesti in cazul unui partener retinut/ retras, si pe care nu-i vei folosi niciodata cu unul ostil. Acealsi lucru este valabil si pentru fiecare dintre tipurile majore de tulburari de comportament.

Aceste comportamente se intensifica, se agraveaza... in conditii de stres si probabil ca nu ai avut posibilitatea sa le observi de la inceputul relatiei.
Acum nu ai de ce sa mai continui, poti invata sa pui capat acestor comportamente de dragul tau si al partenerului. ( el sigur nu-si doreste sa fie, sa se comporte astfel...) Atitudinea ta eficienta este cea care va ajuta la detoxifierea relatiei.
Invata asadar acum modalitatea prin care sa raspunzi partenerului tau in asa fel incat aceasta sa fie o cale eficienta pentru amandoi si sa contribuie la imbunatatirea relatiei voastre.
Secretul pentru a iesi din capcanele in care a intrat relatia voastra este ca Tu sa schimbi felul in care te comporti cu partenerul tau, felul in care ii raspunzi. Din acel moment, partenerul tau va fi nevoit sa raspunda, sa se adapteze schimbarii tale... si asta fara ca tu sa faci vreo presiune aspura lui.

Dupa un articol de Jack Ito

Procrastinarea...???

Procrastinarea este un comportament caracterizat prin amânarea acțiunilor sau a sarcinilor pentru mai târziu. Psihologii citează adesea procrastinarea ca fiind un mecanism de combatere a anxietății asociate cu începerea sau finalizarea unei sarcini sau a unei decizii.

Cercetătorii în psihologie folosesc trei criterii pentru a categorisi procrastinarea. Pentru ca un comportament să fie considerat procrastinare, acesta trebuie să fie:

* neproductiv,
* inutil și
* întârziat.

Pentru un individ, procrastinarea poate duce la stres, un sentiment de vinovăție, pierderea productivității personale, crearea unei crize și dezaprobare din partea altora pentru neîndeplinirea unor responsabilități sau a unor angajamente. Aceste sentimente combinate pot favoriza în continuare procrastinarea. În timp ce este normal ca oamenii să procrastineze la un anumit grad, aceasta devine o problemă atunci când împiedică funcționarea normală. Procrastinarea cronică poate fi semnul unei tulburări psihice sau fiziologice.

Cuvântul în sine vine de la latinescul procrastinatus: pro- (înainte) și crastinus (de mâine). Prima apariție, în limba engleză, a termenului a fost în Cronica lui Edward Hall, publicată cândva înainte de 1548. Predica reflecta legătura procrastinării cu evitarea sau întârzierea sarcinilor, voința și păcatul.

Cum ma ajuta un terapeut?

Am primit de curand de la destule persoane o intrebare care mi s-a parut uimitoare, insa am realizat ca este mai mult decat rezonabila, este perfecta:
Ce inseamna un psiholog/ terapeut/ consilier psihologic?


Consilierul nu este nici un prieten sau un substitut parental, prin urmare nu este in pozitia de a fi un sfatuitor sau invatator, nici vindicator sau mentor. Este o linie foarte fina intre pozitia reala si cele de mai sus, mai ales daca ne gandim la lucrurile intime care se impartasesc, raportul ce se construieste, mai ales daca clientul vine regulat. Oricum nici unul de mai sus nu este rolul pe care sa il asume un cunosilier...ar pune in pericol relatia profesionala.

Cum ma ajuta un consilier/terapeut?

- Ajuta clientul sa ajunga la autonomie personala sau independenta in viata lui si in probleme lui
- Faciliteaza o interactiune bazata pe intelegerea de sine si lipsita de judecati cu clientul.
- Ajuta clientul sa dezvolte constiinta de sine marita, bunastare si stabilitate emotionala pe termen lung prin scopuri stabilite de comun accord si abordari dinamice.

Cand cineva se simte coplesit, ajutorul unei persoane deschise, care nu judeca si sincera poate ajuta persoana in momente dificile. Aceste probleme pot avea impact asupra abilitatii de a functiona la serviciu sau scoala, in mentinerea unor relatii sanatoase, sau pot duce la consum abuziv de alcool sau alte substante.

Un consilier eficient va ajuta o alta persoana sa exploreze situatiile curente si persistente care pot contribui la aceste probleme, folosindu-se de abilitatile persoanei in cauza. Procesul ar trebui sa fie simtit ca fiind sigur, in nici un caz sa se simta criticat sau judecat pentru ganduri, credinte, sau valori.

Consilierea poate fi utilizata sa explorezi impreuna cu o persoana obiectiva, ganduri si sentimente legate de cariera, scoala, relatii si alte circumstante din viata. Suplimentar, un terapeut poate facilita sanatatea emotionala.

Sindromul Salvatorului...

Atat in legende cat si in folclor apare personajul cavalerului, eroul care salveaza printesa, se indragostese si salveaza lumea. Cavalerii de zi cu zi, din viata reala, pot fi atat femei cat si barbati care incep o relatie amoroasa cu parteneri vulnerabili si cu tulburari emotionale, sperand ca partenerii lor se vor schimba datorita dragostei; este un tipar des intalnit in relatii care deseori se sfarsesc ca si cum s-ar scrie o carte. Acesti cavaleri pot fi de orice varsta, rasa, orientare sexuala, cultura, statut social, insa toti au aceeasi inclinatie si nevoie de a salva. Cavalerii se pot afla in tot felul de relatii, de afaceri sau de prietenie, insa vom vorbi momentan despre ei in relatiile amoroase.
Sa ne gandim la relatii, cate cunoastem din jurul nostru, in cate ne-am aflat chiar noi. Mai mult ca sigur ca ne dam seama ca stim relatii care includ persoane care si-au gasit un partener care are aceasta nevoie de a salva – poate fi de orice fel – nefericire, haos financiar, dependente, depresie, de o relatie abuziva, probleme medicale, sau un trecut ramas in neant. Si poate ca acesti salvatori chiar au vazut, cumva intuitive, si au recunoscut la partenerii lor, nevoia principala sau vulnerabilitatea, nu conteaza cat de bine mascata ar fi fost ea la inceputul relatiei.
Vei descoperi ca multi salvatori trec de la o persoana nevoiasa la alta, ca si cum ar intra in viata acesteia pe un cal alb si ar salva momentul. La inceputul relatiei salvatorul pare altruist insa cu timpul, devine din ce in ce mai nefericit, dezamagit, critic si lipsit de putere.
Scopul principal al cavalerului, deseori inconstient, implica distrugerea propriilor dragoni din propriul trecut. La un nivel ceva mai profund, salvatorul compusiv incearca sa repare interpretarile negative ale propriei persoane care s-au format in copilarie.
Din pacate, daca observam alegerea unui partener a cavalerului, si modul in care isi trateaza partenerul, intalnim deseori repetari simbolice ale intamplarilor experimentate in copilarie. Din pacate, in loc sa repare aceste interpretari, repetarile il fac pe cavaler sa se simta infrant.

Visul cu ochii deschisi - Fantezii Ingrijoratoare

Visul negativ cu ochii deschisi "Daymare", este un cuvânt de modă veche direct din Charles Dickens. Cuvântul nu mai este folosit, dar cu siguranţă surprinde aspectul stresant al viziunilor bazate pe griji care impovareaza multe persoane regulat.

Orice parinte cunoaste foarte bine acest sentiment in timp ce copilul intarzie acasa si apar viziuni despre accidente de masina si rapiri care parca sunt atat de vii... Traim in aceasta agonie a imaginatiei si ne imbolnavim de ingrijorare in timpul procesului.
Visul cu ochii deschisi, cu focusare asupra grijilor si fanteziilor, are un efect puternic asupra sanatatii fizice si psihice cat si asupra nivelului nostru de energie in general. Creeaza in noi senzatii emotionale si fizice foarte asemanatoare cu experienta in sine a evenimenului real. Daca ai un vis cu ochii deschisi bazat pe furie, vei trai sentimentele corespunzatoare de furie. Daca visul tau este despre o mancare delicioasa, vei incepe sa salivezi. Daca ai fantezii despre sex, te vei excita. In cazul in care iti vei imagina o catastrofa infricosatoare, chiar vei incepe sa traiesti acele emotii.
Fantazmele, oricum ar fi, fac parte dintr-un program propriu, virtual, al fiecarei persoane. Sunt multe teorii cum ca mintea nu poate in totalitate sa distinga intre evenimentele reale si imaginare – acesta fiind motivul pentru care vizualizarea pozitiva functioneaza atat de bine. Insa si contrariul este adevarat. Poti pune multa presiune si stres asupra psihicului si corpului tau daca esti programat “by default” sa spunem, pe un program de gandire bazat pe temeri si ingrijorari.
Visul cu ochii deschisi negativ cu siguranta serveste si rezolvarii de probleme, planificare, si in scopuri de evaluare a riscurilor. Cand iti imaginezi ca vei esua in ceva, mai mult ca sigur vei muncii mult maim ult pentru a evita aceasta greseala imaginata. Sau, daca iti imaginezi cum ar fi sa te blochezi intr-un hotel in plin incendiu, cu siguranta ca la prima vizita intr-un hotel vei observa toate iesirile de urgenta. Aceasta planificare bazata pe temeri are radacini evolutionare. “Femeile si barbatii din perioada preistorica care isi faceau griji destul de mult aveau mai multe sanse de supravietuire decat cei care nu aveau nici o grija, cu gandire pozitiva. Gandirea negativa servea ca si un sistem de avertizare timpuriu. Declanseaza recunoasterea din partea creierului a potentialelor amenintari si in acelasi timp ajuta creierul in imaginarea scenariilor periculoase care nu exista. Daca oamenii ar fi pregatiti tot timpul, ar fi mult mai abili in a supravietui” – autor Dr. Todd Kashdan.

Visul cu ochii deschisi negativ te poate ajuta sa te confrunti cu problemele si nu sa le negi sau sa le reprimi. De exemplu, daca esti concediat de la serviciu sau treci printr-o despartire dificila, intr-o anumita cantitate, visul cu ochii deschisi te poate ajuta la derularea si analizarea a ceea ce a mers gresit, un process care va fi de ajutor in atingerea unui rezultat pozitiv in viitor. In acest sens, o anumita cantitate de vis cu ochii deschisi negativ, este de ajutor si natural. In momentul in care aceste ganduri negative prind viteza, aparand repetat si mereu, si nu ofera alte concluzii sau intelegeri asupra unei situatii, atunci exista o problema.
Unii oameni par sa aiba o predispozitie pentru visele cu ochii deschisi producatoare de anxietate, si asta deoarece mai mult ca sigur acestia sunt anxiosi “natural”. Daca ai mai mult decat portia ta corecta de visare cu ochii deschisi, poti schimba acest tipar. Primul pas ar fi sa observi cand aceste viziuni infricosatoare isi fac facuta prezenta. Cand esti constient ca tocmai experimentezi un astfel de vis cu ochii deschizi, poti incepe sa il provoci.
Intreaba-te:
- Chiar am nevoie sa ma las in voia acestei viziuni specifice chiar acum?
- Chiar am nevoie sa eliberez amintiri jenante si sa am tot felul de emotii negative variate?
- Chiar am nevoie sa descarc o confruntare furioasa sau sa imi imaginez un eveniment catastrofal putin probabil?
- Cum ma ajuta acest vis cu ochii deschisi negativ?
- Cum ma afecteaza?
- De cate ori am nevoie sa imi imaginez? Chiar am nevoie sa imi imaginez un hotel in flacari de repetate ori pentru a-mi aminti sa observ semnele pentru iesirile de urgenta?

Daca incepi sa intelegi ca fanteziile infricosatoare nu te mai ajuta, poti invata sa schimbi macazul si sa ti le scoti din minte. Doar pentru ca aceste flash-uri de vise cu ochii deschisi apar in mintea ta, nu inseamna ca trebuie sa te lasi dus de val pentru a-i afla concluzia. Poti schimba imaginile sau sa iti distragi atentia printr-o activitate de exemplu. Doar prin simplul fapt de a fi constient de fanteziile negative si cum te fac ele sa te simti atat fizic cat si psihic poate fi primul pas departe de ele.

Sunt stresat !!? Si eu... Si eu...

Cu totii avem parte de stress in viata noastra. Este normal. Stresul este un element de care avem nevoie pentru a supravietui. Imagineaza-ti ca stai sub un copac dupa o noapte ploioasa, cu mult vant, si auzi un zgomot...crraaaacccc! de deasupra. Te uiti in sus si realizezi ca o creanga mai are putin si cade. Raspunsul tau este format din gand si raspuns fizic (batai ale inimii rapide, respiratie rapida, etc) si o reactie (am plecat de aici).
Daca creanga care urmeaza sa cada nu ti-a provocat stres, nu te vei obosi sa te misti din calea ei.
O anumita cantitate de stress te mobilizeaza si te motiveaza sa faci anumite lucruri. Stresul este simplu spus, raspunsul si reactiile noastre la declansatorul de stress.

Prea mult stress!

Prin urmare, stresul este OK, stresul este normal. De obicei cand oamenii vorbesc despre a fi stresati inseamna ca nivelul stresului este prea mare sau durata lui este prea lunga si nu este gestionat bine. Avem nevoie de abilitati pentru a gestiona diferite cantitati de stress. S-ar numi capacitatea de “coping”, de a face fata.
Cand stresul din viata noastra devine mai mare decat abilitatile individuale de a-i face fata, putem ajunge la boli si chiar moarte din cauza stresului. Este ca un fel de balanta care are nevoie de echilibru.
Cand nivelul de stres depaseste capacitatea de gestionare, de a face fata, oamenii folosesc expresii cum ar fi “sunt stresat”, “am o activitate stresanta”, “stresat la maxim”.
Uneori avem parte de presiune din partea oamenilor, sa o tinem tot asa, oamenii ne pot influenta ca credem ca putem parea slabi daca spunem ca suntem stresati. Nu este adevarat – cu totii ajungem sa ne simtim stresati – avem nevoie de moduri noi pentru a gestiona aceasta stare sau e nevoie sa facem anumite schimbari in viata.

Ce poate face stresul?!

Sunt semne ca am fi supra-stresati. Atunci este timpul sa te ocupi de ele sau daca nu, exista marea posibilitate de a te imbolnavi. Se spune ca supunearea indelungata la stres contribuie la hipertensiune, cancer si atacuri de cord.
Este important de a vedea primele semne. Daca incepem sa pretindem ca nu are effect asupra noastra si pretindem asta pentru mult timp, ajungem in etapa in care corpul nostrum ne trimite mesaje puternice sa ne oprim. Daca nu avem modalitati de a gestiona stresul, putem ajunge la boli serioase.
Mesajele pot fi:
- Extenuare fizica
- Pierderea increderii de sine
- Depresie
- Pierderea parului
- Iritatii ale pielii
Care sunt semnele ca esti stresat, pentru tine?
Raspunsul la un nivel ridicat de stres difera de la om la om. Unii oameni au parte de blocaje la nivelul gatului si spatelui, dureri de cap si insomnia. Altii au parte de modificari de stari rapide, anxiosi, au “fluturasi” in stomac si nu pot gandi clar.
Unele semne la nivel fizic pot fi:
- dureri de cap
- rau general
- blocaje la nivelul muschilor
- indigestie
- insomnia
- libido scazut
- nivel scazut de concentrare
- batai rapide ale inimii
Semne la nivel emotional pot fi:
- nervozitate
- anxietate
- tristete
- agresivitate si suparare
- oboseala
- tensiune
Gandeste-te la astfel de semne pentru tine. Cum ai gestionat stresul in situatii de stres ridicat? Ce ai facut? Cum te-a ajutat asta? Niste sesiuni de relaxare te-ar ajuta? Ar fi interesant pentru mine sa inteleg ce te-ar ajuta.
Multumesc!

Ma simt dezamagit des! O scurta povestioara...

“Ma gasesc deseori cu o stare de apasare si mahnire deoarece prietenii ma dezamagesc, familia nu intelege de ce anume am nevoie, seful ma preseaza exact cand nu trebuie... E ca si cum tot Universul e impotriva mea... DE CE?”

Intalnesc tot mai des acest discurs, iar consecintele ajung sa fie serioase... depresii, probleme in interactiuni, in relatii, in cuplu, la serviciu... totul se darama. E ca si cum se incearca sa se construiasca o casa din carti de joc care cade la prima reactive neasteptata. O parte din acest cuvant de foarte importanta neasteptata.

Cum se intampla asta? Cum aflu de ce se intampla?

In sinea ta... intreaba: Ce cred eu despre intentiile celorlalti?

Ce cred eu despre mine si ceilalti?

Ce asteptari am de la ceilalti?

Te asigur ca raspunsul va veni negresit, tradus fiind ca o convingere, ca si cum ar fi un fel de motto care ne conduce actiunile, viata de zi cu zi. Important e sa stii ca vrea doar binele pentru tine!

“Eu cred ca asa cum fac bine celorlalti, si ii ajut, astept din partea celorlalti sa fie si ei alaturi de mine si sa ma ajute la nevoie”.

Ii dam un nume? Hai, curaj! O voi numi “Convingerea Reciprocitatii”. Suna bine?

Oare daca Convigerea Reciprocitatii ar fi numele unui tablou, cum ar arata acest tablou, ce ti-ar exprima, ce ar transmite, ce ai simti? Ce culori cunt? Am ceva senzatii..e cald? e frig? Iti place?

Si acum...ce as schimba? Si tu stii ca, asa cum totul e de fapt in tine, o poti schimba. Si acum... SCHIMBA...ADAUGA...SIMPLIFICA, MODIFICA. E credinta ta!

In momentul care ai ajuns la arezultatul dorit, cum s-ar numi acum tabloul tau? Ce rama are acum? Ce iti inspira, ce simti, cum e acum? Cum iti schimba felul de a percepe si a actiona?

Si tu stii ca il poti pune intr-un loc pretios... pentru tine, sa il accesezi atunci cand doresti!

Relatiile...intre iubire si pasiune...

In sfarsit v-ati intalnit... el(ea) este alesul(aleasa)! Intreaga viata, sau, cel putin asa pare, ai asteptat persoana care sa-ti faca inima sa tresalte.

O expresie stranie ti se citeste pe chip, mancarea iti pare doar un inconvenient, iar somnul este o obisnuinta demult uitata...Prietenii te tachineaza cum ca te-ai indragostit, mama te avertizeaza ca esti indragostit(a)!!! Desigur... si tu stii asta...ai dobandit experienta de viata si ti-ai petrecut destul timp meditand asupra propriilor nevoi. Cauti sufletul pereche!

Iesirea la rampa

Lucrurile merg bine si privesti deja spre pasul urmator, spre a „iesi in lume ca si cuplu”... Cunoscutii incep sa speculeze asupra viitorului relatiei voastre. Cand insa iti iei un angajament, viitorul inseamna pentru totdeauna...cum iti poti da seama daca este intr-adevar ceea ce iti doresti?

Oamenii susotesc despre cat de mult se bucura pentru voi, se intreaba daca ar trebui ca tu sa-ti iei vreun angajament. Dar tu? Chiar ti-e bine alaturi de aceasta noua iubire sau vrei doar sa te simti bine impreuna cu cineva? Este el(ea) acela(aceea) cu care vrei sa-ti petreci viata sau ti-e doar teama sa pasesti singur(a) in viitor? Sunt intrebari ample de care ar trebui sa tii seama. Pasiunea unei noi iubiri este atat de intensa in peisajul emotiilor noastre, incat pare a fi imposibil sa gasesti argumente obiective atunci cand pasesti pe cararile spinoase ale dragostei. Exista insa o deosebire, o diferenta intre a iubi profund pe cineva si a „fi indragostit nebuneste” ...

Iubirea e transformare continua

Iubirea este un proces dinamic. Acest lucru inseamna ca relatia dintre cei doi este flexibila, creste si se transforma pe masura ce partenerii se maturizeaza. Traiesti diverse experiente, iti construiesti vise, iti stabilesti prioritati si atingi scopuri. Iubirea scoate la iveala ceea ce este mai bun in fiecare, iar relatia dintre cei doi devine insasi sensul existentei lor. Cariera, familia, acestea presupun schimbare, iar daca partenerii sunt capabili sa functioneze ca o echipa, sa fie intelegatori si flexibili,
relatia lor va inflori...

Procesul dinamic al iubirii inseamna sa impartasesti emotii, incredere, nazuinte... Cresterea presupune dezvoltarea abilitatii unui cuplu de a trai simbiotic, de a se bucura unul de prezenta celuilalt, de a-si impartasi unul altuia secretele, de a depasi alaturi crizele care apar de-alungul anilor atunci cand cresc impreuna copiii sau ingrijesc de rudele in varsta. Este vorba despre a se maturiza impreuna despre investitii pe termen lung precum bunuri concrete si copii.

Sa fie... doar o pasiune?

Asadar, ce e cu pasiunea...? Pasiunea inseamna sa te gandesti la acel cineva tot timpul, sa faci orice pentru a fi cu el(ea), sa incepi sa-ti centrezi prioritatile in jurul lui(ei). Devine o poveste...de mai lunga sau mai scurta durata. Amandurora va place sa fiti impreuna, visati cu ochii deschisi unul la celalalt, va imaginati secene fierbinti... Dar oare aceasta este iubire...?

Pasiunea, asa cum o definim aici, este un proces static caracterizat prin asteptari nerealiste, fara cresteri pozitive si dezvoltare. E caracterizata de lipsa de incredere, de loialitate, lipsa de angajament si reciprocitate. Asadar, pasiunea nu este neaparat preludiul unei povesti de dragoste. Cu toate acestea, oamenii au multe motive pentru care isi iau angajamente. Cei mai multi sunt indragostiti de partenerii lor pana la un anumit nivel. Indragostitii se gandesc periodic la partenerii lor, atunci cand sunt despartiti( unii mai mult decat altii). In general, se pare ca barbatii se descurca mai bine atunci cand se pune problema sa-si compartimenteze vietile, fiind capabili sa-si "puna de-o parte" gandurile de iubire si sa-si traiasaca viata. Si, da, exista o multime de asteptari si multe deosebiri intre sexe.

Care e diferenta?

Deci, cum iti poti da seama? Intrebarea in sine este simpla, raspunsul insa nu este usor de aflat si de acceptat. Iata: Aceasta relatie pune in valoare ceea ce este mai bun in fiecare dintre voi? Aici ar trebui sa te evaluezi sincer pe tine si pe partenerul(a) ta, precum si relatia voastra.
Chiar daca este dificil sa evaluezi periodic in ce directie merg lucrurile, acest lucru te poate ajuta sa directionezi sau sa redirectionezi relatia - asta pentru aceia dintre voi care se ghideaza spre fericire si succes. Pentru cei care sunt pe o directie negativa, sunt nefericiti, traiesc in confuzie, si poate ca se auto-saboteaza, o evaluare periodica poate sa evidentieze niste adevaruri dureroase despre ei insisi si despre persoana alaturi de care vor sa faca urmatorul pas.

Iata cateva lucruri la care sa te gandesti, atunci cand evaluezi daca el sau ea este acela(aceea).

Esti fericit(a)? Raspunsul e simplu: ”da” sau „nu”! Cand te trezesti esti fericit(a) ca traiesti? Esti recunoscator pentru binecuvantarea de a fi viu si de a fi iubit? Esti iubit si tratat ca un om de valoare? Viata ta e pe o directie buna? Ai sperante de viitor? Ai vise si lucrezi la indeplinirea lor? Viata ta e mai buna pentru ca el(ea) face parte din aceasta?... Esti sigur(a)? ...
Te simti singur(a) in aceasta relatie? Faptul ca ai pe cineva alaturi face ca viata sa para mai putin complicata...Multi oameni par a gandi si a se simti mai bine ca fiind parte a unei perechi... Familia si prietenii par a rasufla usurati si nu se mai ostenesc intr-atat sa-ti "aranjeze" viata?
Ganditi si faceti planuri ca o pereche? Ai amanat sau ai renuntat la sperantele si visele tale pentru aceasta relatie sau ai restructurat visele voastre comune?

Determinarea diferentei

Raspunsurile si curajul de a te confrunta cu realitatea sunt cheia pentru a face diferenta. In pasiune, privirea, gandul si poate ca intregul tau univers graviteaza in jurul cuiva. Ai acei „ochelari de cal”...si pare ca totul paleste in comparatie cu felul in care arata acea persoana, in comparatie cu talentele , inteligenta si creativitatea sa... Ceea ce insa s-ar putea sa nu vezi prin acei „ochelari de cal” este tocmai ceea ce ar putea crea fisuri semnificative in orice relatie. Acestea sunt trasaturile distructive si comportamentele care degradeaza increderea in sine si cauzeaza efecte negative in ceea ce priveste alegerile sau deciziile cuiva.

Multi dintre noi au trait experienta rememorarii unei iubiri din trecut, poate din timpul liceului sau facultatii, cand eram indragostiti de un profesor anume....e mai usor sa privesti retrospectiv ceea ce nu erai pregatit sa vezi atunci. Gandurile tale despre iubire erau fantezii inocente, o pasiune care atunci parea o iubire. In afara varstei, ce altceva te-a determinat sa faci acea greseala ? Inocenta? Singuratatea? Poate dorinta de a te maturiza? Dar acestea erau lucruri care se intamplau doar in mintea ta, si aveau foarte putin in comun cu obiectul pasiunii tale de astazi. S-ar putea insa ca si astazi sa mai ai unele din acele sentimente si nevoi. Fii constient(a) de propria-ti vulnerabilitate, de dorinta de a fi salvat(a) de viata solitara a celui lipsit de pereche.

In timp, defectele pe care refuzai sa le vezi vor iesi la suprafata. Poti fi indragostit(a) de o persoana bogata si puternica, dar pe masura ce ajungi sa o cunosti mai bine, calitatile care te-au fascinat ar putea trece in planul secund. In cazul iubirii, atentia ta este centrata pe „ acel cineva” atat de special, iar acel cineva exista in lumea reala. A da si a lua, compromisul si cooperarea sunt caracteristicile unei relatii de iubire. A munci pentru scopuri comune, a impartasi aceleasi vise si valori definesc dinamica unei relatii de iubire. Oamenii se cunosc unii pe altii la un nivel privat si separat fata de lumea exterioara.

Transpunerea in realitate

Pasiunea poate fi considerata o iubire cu doar doua dimensiuni. Iubirea insa, include si ce-a de-a treia dimensiune...realitatea! De fapt, tu insuti ai abilitatea de a spune ce este real si ce este imaginar in cadrul relatiei tale. Iti place sa fii parte a unui cuplu, dar este acea persoana cea alaturi de care vrei sa formezi un cuplu?
Fii atent(a) la cine este cu adevarat acea persoana, nu la ceea ce el(ea) vrea sa fie... Intalniti-va in circumstante diferite. Deveniti parte din viata celuilalt. Daca asta nu se intampla, de ce nu? Savurati timpul petrecut impreuna? Ce se intampla atunci cand sunteti despartiti? Esti sigur(a)?

Pentru a putea deosebi iubirea de lipsa de interes, este nevoie de ratiune si de curajul de a infrunta inconvenientele. E nevoie totodata de maturitate precum si de abilitatea de a face un pas in spate si a privi tabloul in intregime. Rezultatul?... Mai mult control, mai multa incredere pe masura ce inaintezi pe calea iubirii.

Traducere dupa un articol de Michelle Drew

Marea Minciuna despre EU si Bani

Baza comportamentului financiar este simpla. Nu conteaza cat de complicata este viata financiara a fiecaruia, nu am intalnit pana acum pe nimeni care sa nu stie exact ce ar trebui sa faca pe plan financiar. Toata lumea stie ca ar trebui sa economiseasca pentru viitor si sa nu cheltuie mai mult decat produce. In ciuda a sute de carti, articole si emisiuni TV, Radio, unde se discuta despre finante, multi dintre noi nu pot face nici cele mai de baza schimbari in plan financiar. Cele mai multe sfaturi se refera la ceea ce deja stii, cum ca tot ce trebuie sa faci este sa-ti imbunatatesti sanatatea financiara.

In momentul in care continui sa cheltui mai mult decat iti poti permite si nu reusesti sa economisesti, orice educatie financiara este inutila. Marea Mincuna despre finantele personale, introdusa si in cartea “Mind over Money: Overcoming the Money Disorders that Threaten Our Financial Health”, este expusa ca fiind o bariera spre o viata financiara echilibrata. Marea Minciuna ne spune ca dificultatile financiare vin dintr-un defect de caracter – comportamentele distructive legate de bani se datoreaza lenei, iresponsabilitatii, lacomiei, sau oricum defectuoase.

Eh, nu este chiar asa.

Comportamentele financiare defensive nu sunt conduse de mintea rationala. Ele provin din fortele psihologice care sunt in afara constientului nostru, cu radacini adanci in trecutul nostru. Cand intelegem nourobiologia noastra, istoria personala si a familiei, si impactul lectiilor pe care le-am invatat despre bani pe parcursul dezvoltarii noastre, comportamentele noastre financiare chiar si cele mai distructive, au sens perfect. De fapt ele sunt previzibile.
Problemele cu bani sunt mai comune decat vrem sa credem, si ele sunt adesea raspunsuri la evenimente de viata stresante. Tulburarile datorate banilor se manifesta de obicei intr-unul din cele trei moduri: 1) Repetarea modelelor financiare distructive invatate inca de la inceputurile vietii sociale, 2) A face exact opusul, de multe ori la fel de exagerat si disfunctional, sau 3) Saltul de la o extrema la alta. Marea Minciuna evidentiaza problema, facandu-ne sa simtim rusinea in legatura cu imposibilitatea noastra de a avea o relatie sanatoasa cu banii.

Ceea ce simtim ne face sa renuntam. Pana la urma sunt o cauza pierduta, de ce ma obosesc sa tot incerc? Marea Minciuna ne tine blocati intr-o capcana, intr-un ciclu vicios de actiune, regresie si inchidere in sine.

Acceptand ca obiceiurile noastre financiare au o logica datorita istoriei si credintelor internalizare despre bani, ne lasa sa reflectam la greselile financiare cu compasiune si indurare. Intelegand ca trecutul are un impact profund in relatia noastra cu banii, putem incepe transformarea.

Ce... sau pe cine atragi in preajma ta?

Viata iti da ceea ce exprimi cu intreaga ta fiinta
Atragi in preajma ta anumiti oameni… la fel cum acumulezi uneori acelasi fel de ganduri… Daca te simti deprimat, vor veni catre tine oameni deprimati.... O persoana cinica va tine alteia companie...si isi vor spori reciproc cinismul... Daca iti dezvolti abilitatile de a ajuta alte persoane sa-si imbunatateasca viata, aceia care au nevoie de tine te vor gasi… iar daca iti propui cu tot dinadinsul sa fii nefericit… vei fi!?
Asa e viata! Iti aduce exact ceea ce exprimi, ceea ce transmiti cu toata fiinta ta.Te-as intreba deci: " ce fel de energie emani si ce... sau pe cine atragi in prajma ta?”

Probabil auzi diversi oameni vorbind despre altii si catalogandu-i drept ingamfati, aroganti, obraznici, distanti, reci. Acestea nu sunt decat interpretari a ceea ce comunica atitudinea persoanelor respective. Poate fi adevarat, dar odata ce ai interpretat intr-un anumit fel comportamentul cuiva, ai si ales sa te comporti cu persoana aceea intr-un mod anume.


Ce te determina sa actionezi intr-un anumit fel...?
Ceea ce percepi tu la acele persoane este o incongruenta, o nealiniere la anumite niveluri. Prin urmare, decat sa interpretezi asa cum crezi tu comportamentul cuiva, iti este mult mai util sa afli ce o determina pe acea persoana sa actioneze intr-un anumit fel. Si, desigur, nu vei mai cadea in capcana de a interpreta gresit un anumit comportament. Foarte important este si faptul ca vei putea sa comunici mult mai eficient.

In meseria de terapeut am intalnit tot felul de oameni care au venit la mine pentru ca se simteau de-a dreptul blocati in anumite zone din viata lor. Manageri care nu aveau succesul pe care si-l doreau alaturi de echipa lor, cupluri in care partenerii isi pierdusera interesul unul pentru celalalt, diversi profesionisti incarcati cu termene limita care i-au adus in situatia sa nu mai poata dormi… muncitori care nu reuseau sa onoreze cerintele superiorilor, oameni stresati, cu diverse fobii, oameni furiosi, apatici, frustrati… oameni cu diverse alte tipuri de patternuri comportamentale care le cauzau probleme. Ceea ce au insa in comun toti acesti oameni este acel sentiment de incongruenta si acel conflict interior pe care il traiesc. Ceea ce descopera ei este faptul ca o frustrare sau o anumita problema nu vine niciodata singura si se leaga de alte probleme…,cum ar fi pierderea sau cresterea in greutate, fumatul, imbolnaviri repetate, stima de sine scazuta, relatii distruse…


Ce vrei sa ai in preajma ta?
Atunci cand te afli intr-o stare de stres, mintea ta are o extraordinara capacitate de ascunde problemele, de a le invalui…. Acest lucru iti permite sa-ti mentii o oarecare stabilitate in viata de zi cu zi. In spatele aceluiasi paravan insa se ascund si pasiunea, energia ta… Nu uita ca mintea si corpul tau sunt parte ale aceluiasi sistem energetic. Corpul tau reactioneaza la schimbarile din mintea ta si viceversa. Solutia consta deci in a incepe sa inlaturi acel paravan din mintea ta… Ce fel de energie vrei deci sa emani?... Ce fel de evenimente vrei sa atragi? Ce oameni vrei sa ai in preajma ta?....Aminteste-ti:
Oamenii fericiti atrag oameni fericiti!

Dupa un articol de David Molden & Pat Hutchinson

Whoops I did it Again! Relationships Challenges!

The other day, a female client plopped down in a chair at the start of our session together with the most defeated look. She threw her hands in the air and said - WHY? Why do I always attract the losers? I thought he was DIFFERENT!

Successful, otherwise competent women often come to therapy downtrodden and beating themselves up when they once again find themselves with a dysfunctional partner. It's a common pattern I've seen repeated time and again: the over-functioning woman with an under-functioning man.

Over-functioning means taking on more than your share of responsibility with a passive partner who does very little with no guilt about it. Why would a smart woman be that blind when it comes to love? Underneath it all, anyone can make these mistakes. Intelligence and competence give us no greater advantage than good looks and money when it comes to choosing a romantic interest.

I put together some tips for recognizing an under-functioning person:

1. In their online profile, they mention the word "independent" as a desirable quality in a partner more than once. Independent may mean "You won't need anything from me."
2. They say things like "I like my freedom", "I'm thinking about changing careers or going back to school." At age 40 that might mean they need someone who sees their potential and wants to help out!
3. He/she describes an ex girlfriend/spouse, as "Crazy." Could it be that he drove her crazy by not keeping promises or taking responsibility?
4. Notice things like how committed they are to their children and other important relationships. A divorced man who hasn't seen his kids in months or years may be a bad choice. Don't fall for the explanation when he complains that the kids don't call him.
5. If you find yourself wanting to make suggestions or give advice on a first date, RUN! Your are already over functioning!

If you are in this type of relationship now, work on shifting the pattern gradually. Do less, stop criticizing your partner, abstain from "helping" i.e. giving advice, making suggestions pushing and trying to change him. Let go and take care of yourself, relax when you need it, sit down and read a book, spend an afternoon with friends and leave the mess behind. Maybe he'll do more and maybe he won't but if he's an otherwise great guy love him anyway.

Ups, am facut-o din nou! Provocari in Dragoste!

In urma cu cateva zile a intrat pe usa cabinetului o clienta a carei expresie arata infrangerea. S-a trantit pe scaun iar la inceputul discutiei noastre si-a aruncat mainile in aer si cu un ton de profunda disperare a deschis gura si s-a auzit: DE CE? De ce intodeauna ma simt atrasa de ratati? Credeam ca el este DIFERIT...

In ultima vreme vad din ce in ce mai multe femei de succes, competente, celibatare venind la consiliere demoralizate si invinovatindu-se atunci cand isi dau seama ca inca o data se afla intr-o relatie toxica, disfunctionala. Remarc cu tristete acest tipar care a devenit atat de comun: o femeie supra functionala cu un barbat sub functional.

Supra functional inseamna a-ti asuma mai mult decat partea ta de responsabilitate cu un partener pasiv care se implica foarte putin si nu simte nici un fel de culpabilizare referitor la atitudinea lui. Cum ajunge sa se intample acest lucru? Ca o femeie inteligenta si capabila sa fie atat de oarba emotional in relatia de iubire? Oricine poate face aceste greseli. Inteligenta si competentele nu ofera mai multe avantaje decat frumusetea si banii cand este nevoie de o alegere in plan romantic.

Iata cateva indicii pentru a recunoaste o persoana sub-functionala:

1. In profilul lor online, se mentioneaza cuvantul “independent” ca fiind o calitate dorita la un partener, si e mentionata de repetate ori. Independent s-ar putea traduce prin “Tu nu ai nevoie de nimic de la mine”.

2. Spun lucruri cum ar fi “Imi place libertatea mea”, “Ma gandesc sa imi schimb cariera sau sa ma intorc la scoala”. La varsta de 40 de ani acest lucru ar putea sa sugereze ca au nevoie de cineva care sa ii vada potentialul si sa il ajute!

3. El/Ea isi descrie fostul partener de viata ca fiind “Nebun”. S-ar putea spune ca si-a innebunit partenerul prin incalcarea promisiunilor sau lipsa de responsabilitate?

4. Observati mici lucruri cum ar fi, cat de legati sunt de copii sau alte relatii importante. Un barbat divortat care nu si-a vazut copii de luni de zile sau chiar ani, nu e o alegere fericita. Sa nu cazi in capcana explicatiei cand se plange ca nu il suna copiii.

5. Daca ti se intampla sa fii in situatia, la o prima intalnire, de a oferi sugestii sau sfaturi, FUGI! Deja supra-functionezi!

Daca esti intr-o astfel de relatie acum, poti incepe sa lucrezi la modificarea acestui tipar, treptat si constient. Fa mai putin, inceteaza sa iti critici partenerul, abtine-te de la “a ajuta”, sa dai sfaturi, sa faci sugestii impingand si incercand sa il schimbi. Lasa-l, este adult si isi poate purta singur de grija, ai grija de tine, relaxeaza-te cand ai nevoie, citeste o carte, petrece o dupa-amiaza cu prietenii si lasa dezordinea in urma. Si poate ca va face mai mult, sau poate ca nu...

Cum ne programam creierul pentru succes?

Urmatoarea povestire vine in urma unei discutii telefonice de curand. Mi-am petrecut mai mult de 10 minute facand tot posibilul sa-mi calmez un prieten care deja se agita in privinta obiectivelor pentru noul an. Ce e drept discutia avea loc cu ceva timp inainte de Anul Nou si el era convins ca va intampina probleme si ca nu va reusi.


Modul in care suntem invatati sa ne conturam obiective cauzeaza probleme si e ca si cum ne programam sa esuam. Sunt doua zone cheie care sunt de obicei ignorate in sistemul traditional de conturare a obiectivelor.


Credintele – Scena succesului

Ce crezi despre tine si despre lumea din jurul tau va determina nivelul succesului. Nu este asa simplu ca increderea in propria persoana sau increderea in capacitatile proprii. De exemplu, o persoana cu o incredere veritabila in propria persoana care are insa o credinta cum ca banii sunt ochiul diavolului. O astfel de persoana poate sa nu ajunga niciodata bogata chiar daca face tot posibilul si munceste din greu. Orice profesionist practicant NLP te poate directiona catre diferite modalitati de a schimba aceste credinte.


Emotiile negative

Intr-o situatie clasica de conturare a obiectivelor observ ca oamenii sunt atasati de obiectivele lor. Stiu ca in sistemul traditional de conturare a obiectivelor acest fapt este un lucru bun...dar sa luam in vedere ce probleme cauzeaza.

Ai observant oameni atat de orientati spre rezultate incat nu se comporta normal?

- O persoana de vanzari atat de ahtiata de vanzari incat isi alunga clientii cu comportamentul agresiv.

- O echipa de fotbal care joaca in defensiva cand sunt in conducere si pierde.

- Oameni care devin din ce in ce mai stresati cu cat ajung mai aproape de implinirea obiectivului.

Problema care apare este ca cu cat ajung mai aproape de obiectivul propus cu atat mai anxiosi, stresati devin pentru ca nu vor sa esueze...de fapt comportamentul se schimba si e ca si cum atrag esecul asupra lor.

Poti deja sa stii sau sa experimentezi anumite stari sau sa fii intr-o anumita zona. Asta se intampla cand suntem in varful performantei, neumbriti de trecut si atat de increzatori in viitor incat nu avem altceva de facut decat sa ne concentram pe prezent. Acum imagineaza-te conturand obiective in asa fel incat nu te simti umbrit de bagajul trecutului si te simti atat de increzatori in rezultate cum nu te-ai simtit niciodata. Asa cred ca ar fi bine sa simti cand te uiti la obiectivele tale.

Cum ar fi daca ai putea fi antrenat sa iti poti sterge orice emotie negativa, sa iti abandonezi credintele ce iti pun bariere si sa le inlocuiesti cu abilitatea de a atrage rezultatele pe care le doresti...si acest process ar fi asa de eficient si scurt?