Acum cateva zile m-am intors din Londra, un oras cu totul in el, rase, nationalitati, activitati, variatie la orice colt...orasul meu preferat. Eh...cat stateam acolo nu prea mi-am dat seama de ce ne lipseste, cum ar fi claxoanele agresive la fiecare stop in trafic, lovitul pe scarile rulante de la metrou, lipsa de informatie si ghidare...ne-am dat seama tocmai cand am ajuns acasa, ce haos aici si ce haos organizat acolo.
Trist dar adevarat, mi-am dat seama din primele minute ca imi lipseste civilizatia si respectul. Personal sunt convinsa ca romanii nu vor ajunge NICIODATA la un sfert din ceilalti. Referitor la adaptare ma gandeam ... oau...ce tare ar fi sa imi ancorez aceasta stare de eficienta si rapiditate dar cu un calm pe care acasa nu l-as fi regasit in mine. Cum se spune, incercarea moarte nu are...Ha, ha...cand am ajuns in traficul nostru minunat, oricat am incercat sa imi mentin starea, sa o accesez mai bine...a mers, partial insa. Ma gandesc ca poate nu am ancorat eu bine, ce e drept in NLP e nevoie de exercitiu continuu.
Este trist dragilor ca traim si incurajam o societate bolnava, fara valori si fara educatie, fara nici un gram de simt de apartenenta. Unde e identitatea noastra ca si popor? Acum in manele?!
A fost doar un gand ce ma macina zilele acestea si m-am gandit sa il impartasesc cu voi...un moment doar daca va ganditi la asta poate macar cu un gand imbunatatim ceva...
Cheers!!
Mihaela Iordache
